Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor.
Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.
În unele sate, de Florii, oamenii agaţă pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei-de-vie, pe stupi sau la ferestre ramuri de salcie care au fost sfințite. Astfel, toţi membrii familiei se vor bucura de prosperitate şi vor fi sănătoși. În grădini, se îngroapă mugurii salciei sfinţite sub prima brazdă. Astfel, cei care vor face asta vor cunoaște belşugul.
Pentru spor în casă, credincioşii pun la uşi şi la icoane crenguţe de salcie pentru a atrage binele și norocul. Crenguţele de salcie se ţin în casă un an.
Duminica Floriilor. Cele mai frumoase traditii si obiceiuri de Florii
În anumite sate din Banat şi din Transilvania, fetele mari pun o cămaşă curată şi o oglindă sub crengile unui păr altoit, pe care, după răsăritul soarelui, le iau din acel loc. Obiceiul ajută în dragoste şi sănătate.
Duminica Floriilor marchează începutul Săptămânii Patimilor, dar tradiția precreștină atribuie acestei zile semnificația renașterii naturii.
Floriile sunt sărbătorite ca onomastică a tuturor celor care poartă nume de floare. De Florii, este dezlegare la pește.
În seara de Florii, încep slujbele deniilor, care vor continua în săptămâna Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineața ținute seara. Aducând lumina dimineții în întunericul serii, ele au rolul de a-l pregăti pe creștin să treacă de la întunericul păcatului la lumina credinței.
Tot potrivit credinței populare, cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște.