În ultima ședință a Consiliului Local Municipal Brăila a fost aprobat exercitarea dreptului de preempţiune al Municipiului Brăila asupra imobilului situat în Brăila, strada Cetății nr. 43 – monumentul istoric Hruba „Pulberăria Nouă”, care face parte din cel mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, cu scopul de a o transforma în obiectiv turistic.
Este vorba despre o porţiune de hrubă de aproximativ 50 metri lungime, 7 metri lăţime şi 4,5 metri înălţime, situată pe strada Cetăţii din Centrul Istoric al Brăilei, care se află în prezent în proprietatea unei persoane fizice, care a luat hotărârea de a o vinde.
Înainte de 1989, hruba respectivă a fost folosită drept cramă de fosta întreprindere de vinificaţie „Vinalcool”, iar după falimentul acesteia obiectivul a fost vândut de lichidatorul judiciar „Sierra Quadrant”, fără ca autorităţile să îşi exercite dreptul de preempţiune.
„Vrem să o cumpărăm cu bani de la bugetul local, pentru a o reabilita prin intermediul unui proiect cu finanţare europeană, în vederea introducerii ulterioare în circuitul turistic al municipiului. Acum există posibilitatea legală de a cumpăra o astfel de hrubă, după clarificarea situaţiei juridice, pentru că mai sunt anumite aspecte care urmează a fi detaliate, după cum am specificat în proiectul de hotărâre. Noi considerăm că este benefic pentru Primăria Municipiului Brăila să ne exercităm dreptul de preemţiune, astfel încât să avem o hrubă, care să fie reabilitată cu fonduri europene, pe viitoare apeluri sau cu banii municipiului Brăila, pentru a-i oferi o destinaţie turistică„, a spus primarul Brăilei, Marian Dragomir.
Brăila păstrează şi astăzi urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, hrubele fiind construite de turcii care au stăpânit Brăila vreme de aproape trei sute de ani, cu scopul de a fi folosite drept căi subterane, ferite de ochii lumii, pentru transportul armamentului, bogăţiilor şi alimentelor direct către Dunăre.
Legendele locului spun că turcii puteau străbate hrubele călare, atât de spaţioase erau aceste galerii, traseul pornind de la ultima fortificaţie, respectiv de la Citadelă – zona de nord a Grădinii Mari, până la ultimul zid de apărare către Bulevardul Cuza de astăzi, unde se aflau cele nouă bastioane, amplasamentele tunurilor din Garnizoana Brăila.
Hrubele au avut două roluri principale: unul de depozitare de produse şi celălalt cu caracter strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă, situată în zona Grădina Mare – Bulevardul Panait Istrati – Bulevardul Al.I.Cuza – Faleza Dunării şi fortificaţiile exterioare ale cetăţii.
În 1955, în urma unui studiu făcut de Institutul de Geologie al Academiei, după ce mai mulţi brăileni au reclamat că li se surpă casele, s-a decis că hrubele Brăilei trebuie astupate, din cauza fenomenului de tasare.
În anii 1957-1958 a fost astupată doar o parte din aceste catacombe, deoarece astăzi sunt multe case în Centrul Vechi al Brăilei care au câte o hrubă la subsol sau legături cu vechea reţea construită de turci. Sunt case unde hrubele se întind pe două-trei etaje, iar proprietarilor le este teamă să le declare, de teamă că primăria le va solicita un impozit mai mare pe clădire, după cum ne-a mărturisit un brăilean aflat în posesia unei hrube de asemenea dimensiuni.
De asemenea, oamenii se feresc să spună că au hrube sub case de teamă că le-ar putea intra cineva în locuinţă sau că vor fi deranjaţi de curioşi.
Temperatura şi umiditatea sunt constante în hrube, diferenţa de la iarnă la vară fiind de doar 4-5 grade Celsius, de aceea cele mai multe sunt folosite drept pivniţe.