Inaugurare la Brăila a unui Ansamblu Comemorativ al Eroilor Neamului

IMG_9447
La Brăila a fost inaugurat ieri Ansamblu Comemorativ al Eroilor Neamului care, prin modul cum a fost realizat, este unic în țară. Acesta este situat într-un spațiu în suprafață de 2.100 mp din fața Batalionului 110 Sprijin Logistic “Mareșal Constantin Prezan” și este deschis pentru public.
Anul 2018, an de profundă reverberație sufletească, este anul în care se desfășoară activități pentru aniversarea Centenarului Primului Război Mondial și anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.
Din această perspectivă, garnizoana Brăila și-a propus să participe la întregirea panteonului eroilor naționali, amenajând Complexul comemorativ al eroilor brăileni, edificiu ce se întinde pe o suprafață de 2100 metri patrați. Complexul comemorativ cuprinde opere comemorative pentru eroii brăileni căzuți la datorie de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă (Războiul de independență, Războaiele balcanice, Primul și al doilea război mondial, Revoluția din 1989, teatrele de operații) pentru credință, libertate, dreptate, apărarea patriei și întregirea neamului.
Prin operele ridicate, complexul constituie un lăcaș de educație morală și patriotică pentru tănăra generație, un loc în care profesorii de istorie pot preda altfel istoria, un loc în care fiecare locuitor al Brăilei, și nu numai, fără deosebire de rang, de confesiune sau origine etnică găsește o filă din istoria locală și națională.
Totodată, complexul se vrea a fi un loc de pelerinaj (cuprinde alei, spații verzi, băncuțe pentru odihnă și meditație), un loc în care se pot organiza ceremonii de omagiere a eroilor patriei.
Cazarma 307 aflată la începutul acestei căi triumfale a orașului Brăila cu contribuții majore în Războiul pentru Independență, dar și în cel de Întregire, se justifică perfect în a deveni un loc de cinstire a eroilor brăileni dintre cele două războaie. În anul ce marchează deopotrivă Centenarul Marii Uniri, dar și împlinirea a 650 de ani de existență documentară a Brăilei, credem cu tărie în gestul de omagiu și recunoștință ce se aduce întregului neam românesc, dar și acestui loc prin realizarea „Ansamblului Comemorativ în Cazarma 307 Brăila”.
Primii eroi ai ansamblului comemorativ sunt cei care s-au jertfit în timpul Războiului de Independență (1877 – 1878).
Între ei, maiorul Gheorghe ȘONȚU, cunoscut din manualele de istorie. Maiorul erou Gheorghe Șonțu s-a născut la 5 octombrie 1841 în orașul Focșani. Anii de școală i-a petrecut în orașul natal, iar la 18 ani a intrat la Școala Militară de Ofițeri din București.
După terminarea acestei școli, sublocotenentul Gheorghe Șonțu a fost repartizat în Regimentul 5 Infanterie, aflat cu subunitățile sale la Brăila și Galați.
Gheorghe Șonțu avea să cadă la asaltul asupra redutei Grivița din ziua de 30 august 1877, atac dat în onoarea Țarului Alexandru al II-lea.
Căpitanul Nicolae Valter MĂRĂCINEANU-născut la data de 30 mai 1840 ,decedat la data de 30 august 1877. A fost un ofițer român, căzut eroic la reduta Grivița, în luptele din cadrul războiului de Independență al României purtat contra turcilor.
Locotenent Constantin DUMITRESCU, brăilean de obârșie, a intrat în oaste la 17 ani și de atunci până a cădea eroic peste alți 17, a făcut parte din Regimentul 3 Dorobanți. Aici a urcat de la gradul de soldat până la cel de locotenent, după ce doi ani a frecventat și Școala Divizionară. Locotenentul Constantin Dumitrescu avea să se stingă la 27 februarie 1878.
Sublocotenentul erou Vasile VERBICEANU în februarie 1875, este repartizat în Regimentul 9 Dorobanți, Batalionul 1, Brăila, Compania 3, Balta în funcția de Comandant al Plutonului 2. Vasile Verbiceanu a participat cu plutonul său la lucrări de geniu-forturi, pentru întărirea pozițiilor noastre la Plevna. În decembrie, regimentul său a început marșul spre Vidin. Aici sublocotenentul Vasile Verbiceanu avea să repete fapta atâtor eroi ai Războiului de Independență. Ziarul „Dorobanțul”, făcând o paralelă între el și căpitanul Valter Mărăcineanu, scria: „Cel dintâi a căzut la Grivița, deschizând drumul jertfelor, cel din urmă la Vidin, când se încheiaseră paginile acestui război”.
Din rândul celor care au dat suprema jertfă pentru întregirea neamului între 1916 – 1918, general de poliție Alexandru POPOVICI (1862 – 1917) este unul dintre cei mai cunoscuți. A fost încadrat Comisar la Poliția Capitalei, iar în 1916 a fost transferat pe postul de comisar la Poliția Portului Brăila, fiind avansat Șef al Poliției Portului.
După ocuparea Brăilei de către trupele germane (23 decembrie 1916), Alexandru Popovici a avut autorizația de a intra în Port zilnic pentru a verifica starea depozitelor și a magaziilor. Cunoștea magaziile și depozitele de muniție, depozitele de aprovizionare, armamentul depozitat etc. Informațiile erau trimise la Galați pe apă. Este prins, acuzat de spionaj și executat prin împușcare la 22 iulie 1917 în prezența soției și a unui public adus de trupele germane.
Generalul Stan POETAȘ (1870 – 1919) comandant al Regimentului 40 Infanterie Călugăreni în 1916 când România a intrat în Războiul de Reîntregire, Generalul Stan Poetaș a condus ostașii săi în luptele din Dobrogea, participând și la luptele pentru apărarea Bucureștilor în decembrie 1916.
Generalul Stan Poetaș a comandat Brigada 17 Infanterie pe frontul de la Mărășești în vara anului 1917. În 1918, Generalul Stan Poetaș a fost transferat cu brigada sa în zona Hotin-Soroca. Pe 8 ianuarie 1919, în timp ce inspecta trupele sale în zona satului Călărașovca, a fost împușcat în spate.
Locotenent Naum MIHAIL (1894 – 1916) s-a născut în orașul Brăila la 5 mai 1894. Tânăr sublocotenent a plecat să lupte la Turtucaia, apoi la Parachioi și apoi la Aabagi Mulciova. La 5 septembrie 1916 cade în fruntea plutonului său, răpus de un glonț. A fost înhumat la Cernavodă și reînhumat la 13 iunie 1926 la Brăila.
Sublocotenentul Nicolae ȚIRIPA născut la Gropeni (1887) avea să moară încă de la primele confruntări cu inamicul în Dobrogea, la Husidoluc, la 7 octombrie 1916. Era tânăr sublocotenent în Regimentul 78 Infanterie și în același timp învățător în comuna Gropeni.
În rândul eroilor brăileni căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial se înscrie și generalul de armată Gheorghe AVRAMESCU.
Absolvent al Școlii Superioare și de Infanterie în 1911 a fost promovat locotenent și încadrat în Regimentul 38 Infanterie „Neagoe Basarab”, dislocat la Brăila.
În Primul Război Mondial Compania 9 din Regimentul 78 Infanterie a luptat inclusiv pe dealul Muratan, unde este rănit. S-a distins în multe alte bătălii (apărarea Bucureștiului, retragere în Moldova etc.)
A primit în 1917 Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară. A primit de asemenea pentru participarea din luptele de la Mărășești „Coroana României” cu Panglică de Virtute Militară. În cel de-al Doilea Război Mondial a fost comandant al Corpului de Munte, Corpul 3 Armată, Corpul 6 Armată și Comandantul Armatei a 4-a. Arestat de sovietici pe frontul din Slovacia, este ucis pe 3 martie 1945. Este înmormântat la Budapesta.
Maior Ioan P. TEODOSIU – a luptat în cadrul Regimentului de Grăniceri și a căzut în luptele de la Dalnic – Odessa, la 2 octombrie 1941. A fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară
Sublocotenent Mircea LIPAN, originar din localitatea Bordei Verde, jud. Brăila, ofițer de aviație, a pilotat un avion IAR 37, produs la Brașov. La 21 iunie 1941 a primit ordin să lovească aerodromul Ismail. După bombardarea aerodromului, avionul sublocotenentului Lipan a fost lovit de un aparat de vânătoare sovietic I-15.
Ștefan Eduard STĂNESCU a fost sublocotenent, Comandant de Pluton, căzând la 16 septembrie pe frontul de la Odessa în sectorul Dalnic. A fost decorat cu Ordinul „Coroana României cu spade” și Panglică de Virtute Militară.
Realizatorul busturilor este artistul plastic Ovidiu Protopopescu, de la NE&RO INVEST. Busturile sunt realizate din bronz.
https://www.youtube.com/watch?v=njY2jVprUJk&feature=youtu.be&ab_channel=RealitateaLocala
Urmărește știrile Realitatea de Braila și pe Google News

























