Războiul din Ucraina ar putea fi doar începutul unei strategii mult mai ample puse în mișcare de regimul de la Kremlin. Potrivit presei de la Kiev, adevărata miză pentru Vladimir Putin nu este doar controlul teritorial, ci testarea limitelor și coeziunii NATO. Jurnalistul ucrainean Volodimir Kravcenko avertizează că, dacă Ucraina cade, următoarele ținte nu vor fi alese pentru valoarea lor strategică, ci pentru potențialul de a diviza Vestul.
Conform analizei publicate în Zerkalo Nedeli, Putin nu urmărește doar expansiunea geografică, ci vrea să forțeze NATO să-și dovedească angajamentele. Un atac asupra unei țări baltice sau scandinave, chiar și limitat, ar putea deveni o provocare directă la Articolul 5 al Tratatului NATO – principiul apărării colective. Kremlinul pariază pe ideea că o intervenție militară a Alianței ar fi amânată sau evitată de teama unei escaladări nucleare.
Este o ipoteză riscantă, dar pe care Rusia pare să o ia tot mai serios în calcul. Kravcenko atrage atenția asupra semnalelor contradictorii venite din partea administrației americane, dar și asupra declarațiilor fostului președinte Donald Trump, care a minimalizat pericolul reprezentat de mișcările Rusiei în apropierea Finlandei și Norvegiei.
Polonia, statele baltice și țările nordice nu mai tratează această amenințare ca pe o ipoteză teoretică. Conform serviciilor de informații din Danemarca, dacă războiul din Ucraina s-ar încheia, Rusia ar avea nevoie de doar șase luni pentru a lansa o ofensivă într-o altă regiune. În cel mult doi ani, ar putea ataca simultan mai multe țări, iar într-un orizont de cinci ani, ar putea fi pregătită pentru un conflict continental – în lipsa unei intervenții clare din partea SUA.
Bruno Kahl, șeful serviciului de informații externe al Germaniei, a transmis un avertisment direct: „Cu cât războiul din Ucraina se termină mai repede, cu atât Rusia va încerca mai devreme să testeze valabilitatea Articolului 5”. În schimb, Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a oferit un mesaj de forță: „Dacă Rusia va ataca un stat membru NATO, va fi înfrântă categoric. Nu există niciun dubiu asupra capacității noastre de apărare.”
Pentru analiștii occidentali, întrebarea nu mai este dacă Rusia va ataca flancul estic sau nordic al NATO, ci când și cum. Într-un astfel de context, nu doar forța militară a Alianței va fi pusă la încercare, ci și încrederea dintre statele membre.
Iar vulnerabilitatea pe care Moscova o vânează nu este una militară, ci una politică: ezitarea. Kremlinul exploatează orice nehotărâre, orice calcul electoral, orice fractură în mesajul Alianței. Tocmai în acest spațiu gri se va decide dacă NATO rămâne pilonul de securitate al Europei sau doar o relicvă a Războiului Rece.
Sursa: Newsinn