Muzeul Brăilei „Carol I” – secția „Memoriale” vă invită luni, 10 iunie 2019, ora 17, la Casa Memorială „Panait Istrati” (Grădina Publică), la o conferință cu tema Vasile Băncilă – 4 decenii de posteritate,  susținută de dr. Valentin Popa.

S-a născut la 1 ianuarie 1897 la Brăila. Tatăl său era originar din Săcelele Brașovului și mama sa era din Runcu-Popești (Rîmnicu-Sărat). Astfel tânărul Vasile a moștenit o viziune asupra țării întregi și sentimente pentru fiecare provincie în parte, și pentru toate la un loc.

A studiat la Liceul Nicolae-Bălcescu (Brăila) luând bacalaureatul în iulie 1916. Participă ca voluntar la război, alegându-se cu răni grave și cu o invaliditate pe viață. Pentru meritele sale, devine sublocotenent în rezervă și i se conferă înalte medalii.

A plecat în eternitate la 10 iunie 1979 și este înmormântat în cimitirul mânăstirii Cernica.

 

Opera lui Vasile Băncilă

 

Vasile Băncilă face parte din generația de aur a intelectualilor care au visat și realizat România Mare, jertfindu-se pentru acest ideal, el însuși fiind invalid din primul război mondial. (Ileana Băncilă, Aforisme și para-aforisme).

Vasile Băncilă este un reprezentant al perioadei inter și postbelice și aparținând aproape în egală măsură istoriei gândirii filozofice românești cât și istoriei literaturii ; a fost deci : filozof, pedagog, memorialist și epistolier, orator. Viața și creația sa se împart în două perioade aproximativ egale : prima de « explozie și afirmare » de la început (metafizician și filozof creștin, etc.) ; cea de-a doua parte de « durere îndelung răbdată și sublimată » în scrisul său, în condiții mai mult decât precare de existență.

Așa s-a născut sistemul său filozofic, original și autentic românesc, el introducând în filosofia românească „spațiul bărăganului”. Este numit de istoricul filozofiei românești N. Bagdasar, drept : « cel mai fecund creator » al generației sale.

Din 1945, V. Băncilă nu a mai putut publica decât sporadic și uneori trunchiat. Târziu, în 1984 și 1987, postum, precum și după revoluție, apar publicate în reviste câteva articole, studii. Doamna Dora Mezdrea i-a dedicat în revista Manuscriptum un întreg număr și s-a ocupat de reeditarea operei sale, activitate încă în desfășurare, ca de altfel și doamna Ileana Băncilă, Vasile Băncilă lăsând o bogată operă, antumă și postumă.

Stilul scrierilor lui V. Băncilă este curat, nealambicat « provenind dintr-o profundă onestitate intelectuală și al unei nealterate purități sufletești » (Nichifor Crainic).

 

Vasile Băncilă a fost un gânditor cu profunzimi neobișnuite în domeniile pe care le-a abordat.

Este impresionant orizontul larg de cunoaștere al lui V. Băncilă (vezi cartea lui, Aforisme și para-aforisme), curajul cu care abordează, susține și definește diverse teme, noțiuni, idei, sugerând sau chiar dând soluții. Se simte familiar în spații ca : metafizica, logica, etica estetică, pedagogia, sociologia, filozofia culturii și a religiei. Sensibil la întreaga paletă a sentimentelor, stărilor ființei umane, Vasile Băncilă este preocupat și gândește liber de orice prejudecată despre prietenie, țăranul român, umanitate comunistă, ura ca formă de artă, antinomiile Bărăganului, gelozie, cauzele faptelor morale, etc. (Vezi Manuscriptum – număr special Vasile-Băncilă). Dar, opera sa, titluri ca : Duhul sărbătorii, Filosofia vârstelor, Lucian Blaga energie românească, Aforisme și para-aforisme, Spațiul Bărăganului, sunt cărți ce vorbesc de la sine despre Vasile Băncilă, ca una dintre comorile intelectualității românești.

 

Articolul precedentTânăr de 19 ani înecat într-un canal de irigații la Berlești
Articolul următorJuniorii U19 de la ACS Comunal Cazasu s-au calificat la faza pe zonă