Voluntari din România, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova, au fost instruiţi, timp de doi ani, să monitorizeze problemele legate de poluarea apelor care se varsă în Marea Neagră, în cadrul unei proiect cu fonduri europene în valoare de 870.000 euro, care a ajuns la final.

Intitulat „Înfiinţarea unei reţele de învăţare pentru consolidarea efortului de control şi monitorizare în comun a mediului în bazinul Mării Negre – LeNetEco2”, proiectul a fost realizat de șase parteneri din medii profesionale diferite: din România – Universitatea „Danubius” din Galaţi (partener lider) şi Asociaţia de Cooperare Transfrontieră „Euroregiunea Dunărea de Jos” Galaţi; din Bulgaria – Universitatea „Prof. Dr. Asen Zlatarov” din Burgas; din Republica Moldova – Centrul de Consiliere Ecologică din Cahul; din Ucraina – Agenţia de Dezvoltare Durabilă şi Integrarea Europeană „Euroregiunea Dunărea de Jos” din Izmail şi Universitatea Naţională Politehnică din Odesa.

Obiectivul general al proiectului LeNetEco2 l-a constituit „crearea unui efort comun de consolidare şi implicarea societăţii din ţările din bazinul Mării Negre prin controlul mediului şi monitorizarea îmbunătăţirii stării deltelor formate de fluviile şi râurile din această regiune, având în vedere faptul că graniţele naţionale reprezintă un obstacol substanţial pentru schimbul de informaţii şi cunoştinţe, care sunt necesare pentru controlul şi monitorizarea mediului în comun în ţările din bazinul Mării Negre”.

Managerul de proiect din partea partenerului lider Universitatea „Danubius”, Lucian Ţilea, a explicat că voluntarii au fost învăţaţi să folosească o platformă, pe care să încarce informaţii legate de poluarea apelor care se varsă în Marea Neagră, datele cu locaţiile poluate urmând să fie transmise, sub forma unei sesizări oficiale, instituţiilor abilitate să constate poluarea şi să ia măsuri.

„Proiectul are o componentă foarte clară şi limpede: aceea de a-i învăţa pe oamenii din diferitele categorii socio-profesionale să monitorizeze problemele legate de poluarea mediului – dar nu orice fel de poluare a mediului, ci poluarea apelor interioare care se scurg în Marea Neagră. De aici şi acest consorţiu de patru state: Ucraina, Moldova, România şi Bulgaria. Apele interioare – cele mai multe din Ucraina, cele mai puţine din Bulgaria – sunt cele care deversează cantităţi impresionate de poluanţi în Marea Neagră. LeNetEco are această caracteristică educativă. Fiecare dintre aceşti voluntari din cele patru ţări – în total 1.200 de persoane – a fost instruit să folosească o platformă, care nu e altceva decât o bază de date cu posibilităţi GIS, adică de folosire a GPS-ului. Aplicaţia presupune să ai un telefon cu Android minimum 6, cu care, având instalată miniaplicaţia şi GPS-ul pornit, să poţi fotografia o locaţie poluată. Informaţiile ajung în această platformă, iar noi trimitem către Garda de Mediu şi Poliţia de Frontieră un mail cu datele cuvenite, pentru a face cercetare la faţa locului. Acest mail va fi o sesizare oficială, pentru că, dacă rămâne informaţia doar într-o bază de date, se alege praful”, a declarat Lucian Ţilea.

Pentru Universitatea ‘Danubius’, cursul a fost susţinut de Mariana Costin şi s-a adresat unui număr de 220 de voluntari, respectiv 80 de elevi, 80 de studenţi şi 40 de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi 20 de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale interesate de proiect, şi s-a încheiat săptămâna aceasta.

Lucian Ţinea a mai precizat că proiectul are o perioadă de implementare de cinci ani, timp în care fiecare ţară implicată va avea un subadministrator pentru această platformă, iar în ceea ce priveşte România se va încerca realizarea unui protocol de colaborare cu o coaliţie de ONG-uri.

„Fiecare ţară din cele patru implicate va reprezenta o zonă şi va avea un subadministrator, care poate să împărtăşească tuturor informaţiile adunate sau le ţine pentru ţara lui. Dar pentru noi e important că informaţiile pot să fie transmise imediat. Cred că vom face un protocol de colaborare cu o coaliţie de ONG-uri din România, căreia să îi punem platforma la dispoziţie pentru a-şi posta şi ei informaţiile aferente domeniului de care se ocupă şi astfel vor exista şi imagini şi date precise. Problema cea mai mare este de a încerca şi noi, la rândul nostru, să le explicăm altora – aş prefera copiilor – că omul, de 10.000 de ani de când îl ştim noi documentat, nu a reuşit să se adapteze condiţiilor acestei planete şi strică. Şi atunci noi trebuie să ne învăţăm copiii că, dacă vrem să mai avem apă, aer, soare, trebuie să fim atenţi”, a spus Ţilea.

Proiectul a fost derulat timp de doi ani de zile şi a cuprins perioada războiului din Ucraina, ţară parteneră în proiect, motiv pentru care „s-au schimbat datele problemei” şi au fost necesare nişte ajustări în modul în modul în care s-au organizat partenerii şi de asemenea, în modul în care au fost cheltuiţi banii:

„S-a luat decizia ca Universitatea Danubius, să prelia sarcina realizării platformei, pe care ar fi trebui să o realizeze Universitatea din Odesa. De asemenea, la propunerea partenerilor ucraineni, s-a luat decizia de a transforma o sumă mare de bani din proiect, respectiv 14.000 euro, care era alocată pentru cursuri de instruire în Ucraina, în kit-uri de supravieţuire pentru ucraineni. Am făcut 120 de rucsacuri care au interior tot ce-i trebuie unei fiinţe umane pentru ca, pusă într-o situaţie complicată, să poate să reziste – radio, lanternă, pelerină, trusă de prim ajutor, termos etc. Îi voi duce personal la hub-ul nostru din Tulcea şi de acolo vor fi livraţi către Odesa. Între timp, cei doi parteneri ai noştri din Ucraina s-au mutat în România, pentru că situaţia din sudul Ucrainei nu este deloc simplă. Noi am profitat de această ocazie şi am comunicat mult mai uşor cu ei, iar acum, în loc să fie doi parteneri din România, sunt patru parteneri din România”, a completat Ţilea.

Proiectul „LeNetEco” îşi propune să realizeze soluţii complexe şi să valorifice experienţa existentă acumulată din eforturile regionale/ naţionale/transfrontaliere anterioare relevante, pentru a dezvolta o nouă abordare interregională, combinând utilizarea metodelor de învăţare on-line, utilizarea tehnologiilor Internet şi GIS şi utilizarea motivaţiei grupurilor ţintă pentru activitatea de mediu.

Imagine

Sursa: Realitatea de Braila

Articolul precedentLansarea volumelor I și II din Opere, de Fănuș Neagu și la lansarea medaliei comemorative
Articolul următorBrăilean de 14 ani arestat preventiv pentru 11 infracțiuni de furt și tentativă de furt calificat