În ultimele zile în spațiul public s-a discutat foarte mult despre problema despăgubirilor acordate pentru culturile calamitate și despre faptul că unii agricultori au ajuns în situația de a nu putea primi aceste despăgubiri. La nivelul județului Brăila este vorba despre peste 2000 de agricultori aflați în această situație.
”Normele legale prevedeau ca înștiințările pentru culturile calamitate să se depună până pe 15 mai. Apoi, 29 iunie s-a dat ordin de ministru care prelungea termenul de depunere a documentelor respective. Comisiile de constatare a gradului de calamitare a culturilor au mers în teren în perioada 1-15 august. Problema este că până au ajuns la ei comisiile respective, unii fermieri deja recoltaseră și nu s-a mai putut constata gradul de calamitare” spune președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa.
Deputatul liberal, membru în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, spune că activitatea în agricultură este de așa natură, încât imediat după recoltare se începe un nou flux tehnologic, și nu poți amâna recoltarea.
”Anul acesta între 1 și 10 iulie a început recoltatul la orz. Noi, fermierii, în general, dacă într-un an semănăm orz, în anul următor semănăm rapiță. Perioada optimă pentru semănat rapița începe la 15 august, deci agricultorii n-au putut întârzia cu recoltarea orzului.
În condițiile în care comisiile de constatare au ajuns la unii fermieri după ce aceștia recoltaseră, este firesc că membrii comisiilor nu au trecut în procesul verbal un anumit procent de calamitare a culturilor, pentru că fiecare răspunde pentru ceea ce semnează, este o chestiune penală” spune Alexandru Popa.
Soluția pe care o propun deputatul brăilean pentru situațiile în care nu s-a putut constata gradul de calamitare a culturilor este să se ia ca an de referință anul 2021, să se ceară la direcțiile agricole producțiile obținute în 2021, apoi să se ceară din contabilitatea fiecărui fermier facturile pentru vânzările făcute în anul curent și tot ce au ei pe stoc, fișele de magazie, ca să se determine producția pe care au obținut-o în acest an și astfel, comparativ, determinăm gradul în care au fost afectate culturile. Acesta spune că este o soluție simplă, care se poate aplica pentru firmele specializate în domeniu. Parlamentarul liberal a mai precizat că anul 2021 a fost din punct de vedere agricol un an normal, deci i se pare un an de referință corect.
”În cazul producătorilor producătorii mici, care nu sunt autorizați, trebuie să ținem cont de faptul că ei nu doar că își vând produsele pe carnetul de producător, ci mai păstrează și pentru consumul propriu în gospodărie. Circa 1000 – 1500 de kg, zic eu, merg în fiecare an pentru consumul propriu. Sunt oameni care au animale, deci se poate scoate de la medicul veterinar un document care să ateste câte animale are fiecare în gospodărie, ca să se stabilească și cât s-a consumat pentru hrana animalelor.
Mai există o problemă foarte mare: formula stabilită pentru calculul despăgubirilor este una care defavorizează fermierii.
Îl rog pe domnul ministru Daea să trateze la modul serios această chestiune a despăgubirilor pentru calamități, nu în bătaie de joc, așa cum a făcut-o. Eu înțeleg că domnia sa se consideră un profesionist în domeniu și merită tot respectul pentru priceperea de care a dat dovadă la vremea lui, dar deja este evident că i-a trecut timpul și ar fi cazul să se apuce de numărat cormorani ca simplu cetățean, nu ca ministru. Modul neglijent în care s-a tratat această chestiune a despăgubirilor pentru culturile calamitate are efecte foarte grave.
Am înțeles că domnul ministru Daea a propus o variantă care presupune să se ia în calcul media ultimilor cinci ani. Dacă se face media pe ultimii 5 ani riscăm să nu se mai ajungă la acel procent minim de 30% și fermierii să nu mai aibă dreptul să primească despăgubiri.
Îi cer domnului ministru Petre Daea să rezolve această chestiune într-un mod care să fie corect pentru fermieri, fiindcă altfel unii dintre ei vor primi o lovitură devastatoare din punct de vedere financiar. Iar în cazul în care nu este capabil să facă asta, îi cer public demisia” a mai spus deputatul Alexandru Popa.
Popa a spus că a discutat cu o parte dintre agricultorii brăileni afectați, cu reprezentanți ai unor instituții implicate în procesul de constatare a gradului de calamitare și subiectul este o prioritate pentru el la acest moment, pentru că nu vrea să se ajungă în situația în care fermierii brăileni să fie prejudiciați din neglijența sau incoerența ministrului Agriculturii. În urma acestor discuții a venit cu propunerea prezentată.
Sursa: Realitatea de Braila