Echinocțiul de primăvară este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică.
Echinocțiul de primăvară este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică.
De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu (sau echinox) și provine din cuvintele latine „aequus” (egal) și „nox” (noapte).
Când se schimbă ora în 2021.
Chiar dacă sâmbătă 20 martie are loc oficial începutul primăverii atronomice, trecerea la ora de vară nu se produce tot azi.
Ceasurile vor fi date înainte în noaptea de 27 spre 28 martie 2021. Ceasurile din România vor fi date cu o oră înainte, adică ora 3.00 va deveni ora 4.00.
Anul 2021 poate fi ultimul an din istorie în care mai dăm ceasurile înapoi sau înainte. Pe data de 26 martie 2019, Parlamentul European a votat pentru a nu mai schimba ora de două ori pe an. Această decizie urma să intre în vigoare începând cu anul 2022.
Ce superstiții există despre echinocțiul de primăvară
În popor se consideră că în această zi începe noul an agrar, iar în Moldova și Oltenia copiii bat pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”,
DaciI celebrau echinocțiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creșterea fertilității pământului și a naturii în general. Focuri se aprindeau pentru a arde obiecte și haine specifice iernii iar obiceiul a fost asimilat în creștinismul românesc sub numele”Focurilor Sfinților”. Se crede că focurile și rugăciunile sfinților ajută la depășirea momentului crucial al echinocțiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina și întuneric. Cu prilejul echinocțiului se sărbătorește și pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie
Fetele nemăritate își puneau crenguțe cu flori în păr și se credea că astfel părul le va crește mare și frumos și vor rămâne mereu tinere la chip.
În unele comunități musulmane din Dobrogea, ziua aceasta este numită și „navrez”, iar oamenii o sărbătoresc, marcând astfel micșorarea nopții și întoarcerea luminii.
Sursa: Realitatea de Braila
