Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, fost șef al Secției Parchetelor Militare și autor al rechizitoriului din Dosarul Revoluției, declară pentru RFI că nu există, în dosar, probe care să ateste că generalul Lucian Pahonțu ar fi participat concret la reprimarea sângeroasă a manifestanților din decembrie 1989. Totodată, procurorul precizează că șeful SPP nu a fost niciodată anchetat direct în acest dosar, fiind considerat la vremea respectivă doar un executant.
Declarațiile procurorului la RFI vin după ce ce o investigație Recorder a relevat că Lucian Pahonțu, aflat de peste 20 de ani la conducerea Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a făcut parte din forțele trimise să înăbușe protestele de la Universitate. În urma dezvăluirilor, peste 20 de ONG-uri au cerut demisia generalului. Președintele Nicușor Dan a declarat, zilele trecute, că „nu știe scandalul”.
Ce arată, potrivit procurorului, declarația lui Pahonțu
Cătălin Ranco Pițu explică faptul că toate cadrele fostei Securități, inclusiv ofițerii cu funcții de conducere, au fost audiate după Revoluție. Din propria declarație a lui Pahonțu rezultă că, în seara de 21 decembrie 1989, după ora 20:00, acesta a primit ordin să iasă în diverse locații din București, fiind dislocat, împreună cu colegii de pluton, în zona restaurantului Cina, lângă Ateneul Român. Potrivit procurorului, Pahonțu susține că nu a intrat în contact, sub nicio formă, cu manifestanții care se aflau în zonă.
Pițu confirmă faptul, „cât se poate de adevărat”, că în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 au murit oameni în centrul Capitalei, printre altele la celebra baricadă, iar probele din dosar arată că blindatele Ministerului Apărării Naționale au fost cele folosite împotriva manifestanților de acolo, MApN acționând „umăr la umăr” cu forțele Ministerului de Interne. Referitor strict la Pahonțu, însă, procurorul spune că „nu există în dosarul Revoluției probe care să îl pună în postura de militar care a tras în oameni sau care a acționat împotriva manifestanților”.
„E posibil să te afli acolo și să nu participi la represiune”
Întrebat dacă prezența la fața locului echivalează cu participarea la represiune, procurorul explică faptul că nu toate forțele dislocate au intrat efectiv în contact cu manifestanții — unele au fost păstrate ca rezervă sau trimise în puncte unde nu s-a ajuns la confruntare. Potrivit lui Pițu, ordinul de reprimare a manifestanților a fost dat de comandantul suprem Nicolae Ceaușescu, nemulțumit de situația găsită la întoarcerea din Iran, iar până pe 22 decembrie toate ministerele s-au supus acestui ordin.
Reacția procurorului la declarația președintelui Nicușor Dan
Referitor la afirmația președintelui Nicușor Dan, potrivit căreia „orice persoană care a reprimat participând la acțiuni de reprimare nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român”, iar „dl. Pahonțu nu e în această situație”, procurorul Pițu o consideră corectă: „Domnul Pahonțu, din tot ceea ce rezultă din dosarul Revoluției, este în situația în care nu a participat concret la reprimarea revoluționarilor.”
Argumentul militarilor cu funcții de execuție
Procurorul subliniază că, în contextul dictaturii ceaușiste, militarii cu funcții de execuție nu aveau posibilitatea de a refuza un ordin decât dacă acesta era vădit ilegal, iar Statutul Tribunalului Penal Internațional îi exonerează expres pe militarii aflați în această situație de răspunderea pentru crime împotriva umanității. Câțiva militari care au refuzat, la momentul respectiv, executarea ordinelor au fost arestați imediat.
Concluzia procurorului este că generalul Pahonțu s-a aflat, la ordin, în zona centrală a Capitalei, dar că în dosarul Revoluției nu există probe care să demonstreze participarea sa directă la represiune — prin folosirea armei sau a forței fizice împotriva manifestanților.
