Factura la încălzire în blocurile cu repartitoare. Cum se calculează

Proprietarii apartamentelor dotate cu repartitoare de căldură nu plătesc încălzirea doar în funcție de cifrele afișate pe calorifere. Calculul facturii include atât consumul individual, cât și o cotă din energia termică folosită în comun de imobil. Din acest motiv, întreținerea poate crește chiar dacă repartitoarele indică același număr de unități ca în luna precedentă sau chiar dacă toate caloriferele au fost închise.

Regulile de repartizare sunt stabilite prin regulamentul aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prin Ordinul nr. 7/2024. Documentul stabilește modul în care energia termică înregistrată la nivelul blocului este împărțită între apartamente.

Cum se calculează consumul înregistrat de repartitoarele de căldură

Repartitoarele montate pe calorifere înregistrează unități de consum, nu direct cantitatea de energie termică exprimată în gigacalorii sau megawați-oră. Pentru a afla consumul aferent unei luni, se face diferența dintre indexul actual și cel de la citirea precedentă.

De exemplu, dacă un repartitor indica 180 de unități la prima citire, iar la următoarea afișează 240, în perioada respectivă au fost înregistrate 60 de unități. Dacă indexul ajunge ulterior la 290, consumul pentru următoarea perioadă este de 50 de unități.

Este important ca proprietarii să compare același tip de index, mai ales în cazul aparatelor care afișează succesiv mai multe valori. Instrucțiunile producătorului pot ajuta la identificarea cifrei care trebuie urmărită.

De ce numărul de unități nu reprezintă direct valoarea facturii

Unitățile înregistrate de repartitoare sunt folosite pentru stabilirea ponderii fiecărui apartament în consumul individual al blocului. Înainte de calculul final, valorile sunt ajustate prin aplicarea unor factori de corecție.

Aceștia țin cont de caracteristicile caloriferelor, de puterea corpurilor de încălzire, de modul în care sunt montate repartitoarele și de amplasarea încăperilor. Prin urmare, două apartamente în care aparatele au înregistrat același număr de unități nu vor avea automat aceeași contribuție la consumul individual.

După aplicarea factorilor de corecție, unitățile aferente caloriferelor din fiecare locuință sunt însumate. Totalul rezultat este comparat cu totalul unităților luate în calcul pentru întregul imobil.

Cum se împarte energia termică între consumul individual și cel comun

Punctul de plecare este cantitatea totală de energie termică înregistrată de contorul de la branșamentul blocului. Aceasta apare în factura furnizorului și este împărțită în două categorii:

• Consumul comun – partea distribuită între apartamente în funcție de cota aferentă suprafeței utile;

• Consumul individual – partea repartizată în funcție de unitățile de consum ajustate ale fiecărei locuințe.

Procentul alocat consumului comun nu este identic în toate blocurile și în fiecare lună. Acesta se stabilește potrivit regulamentului ANRE, în funcție de zona de temperatură, luna din sezonul rece și gradul de deconectare al imobilului.

Pentru partea individuală contează ponderea unităților atribuite apartamentului în totalul unităților luate în calcul la nivelul blocului.

De ce plătești căldură chiar dacă ai caloriferele închise

Închiderea robinetelor caloriferelor nu înseamnă automat eliminarea tuturor costurilor pentru încălzire. Proprietarii datorează și partea care le revine din consumul comun al imobilului.

Această componentă se calculează în funcție de cota aferentă suprafeței utile și se aplică inclusiv apartamentelor în care repartitoarele nu au înregistrat nicio unitate în luna respectivă.

Regulamentul prevede că locuințele cu zero unități repartizate la toate corpurile de încălzire sunt luate în considerare la recalcularea gradului de deconectare. Totuși, obligația de plată pentru consumul comun rămâne valabilă, inclusiv în cazul apartamentelor deconectate de la sistemul de încălzire.

Cum poate crește factura dacă repartitoarele indică același consum

Suma de plată poate fi diferită de la o lună la alta chiar dacă apartamentul a păstrat aceeași pondere în consumul individual.

Explicația este că repartitoarele nu stabilesc singure cantitatea totală de energie consumată de bloc. Dacă imobilul înregistrează un consum mai mare la branșament, crește și cantitatea care trebuie distribuită între proprietari.

Spre exemplu, să presupunem că un bloc a consumat 40 MWh într-o lună, iar jumătate din energie este repartizată pentru consumul comun. Dacă un apartament are o pondere de 3% din consumul individual și o cotă de 2% din consumul comun, locuinței îi revin 0,6 MWh pentru consumul individual și 0,4 MWh pentru cel comun. În total, apartamentul primește 1 MWh.

Dacă în luna următoare consumul blocului urcă la 50 MWh, iar celelalte ponderi rămân neschimbate, apartamentului îi vor reveni 0,75 MWh pentru consumul individual și 0,5 MWh pentru consumul comun. Cantitatea totală ajunge astfel la 1,25 MWh.

La un tarif ipotetic de 400 de lei pentru un MWh, costul crește de la 400 la 500 de lei. Așadar, proprietarul poate avea o factură mai mare chiar dacă repartitoarele au înregistrat același număr de unități ca în luna precedentă.

Valorile din acest exemplu sunt orientative și au rolul de a explica mecanismul de repartizare.

Cum verifici dacă factura la încălzire a fost calculată corect

Proprietarii pot solicita și consulta nota individuală de repartizare a consumurilor de energie termică. Documentul trebuie să permită verificarea cantității de energie atribuite apartamentului și a costului aferent.

În cazul în care datele repartitoarelor nu au putut fi citite sau transmise, consumul poate fi stabilit prin estimare, în condițiile prevăzute de regulament. Nota de repartizare trebuie să indice metoda folosită pentru determinarea cantității de energie atribuite locuinței.

Pentru verificarea sumei de plată, proprietarii pot urmări:

• indexurile repartitoarelor și diferențele dintre citiri;

• factorii de corecție aplicați caloriferelor;

• cantitatea totală de energie termică înregistrată la branșamentul blocului;

• procentul repartizat pentru consumul comun;

• suprafața utilă și cota aferentă apartamentului;

• tariful aplicat pentru energia termică.

În concluzie, factura la încălzire nu este determinată exclusiv de cifrele afișate pe repartitoare. Consumul total al blocului, partea comună, suprafața apartamentului și factorii de corecție influențează împreună suma pe care fiecare proprietar o are de achitat.