La Brăila a fost inaugurat ieri Ansamblu Comemorativ al Eroilor Neamului care, prin modul cum a fost realizat, este unic în ţară. Acesta este situat într-un spaţiu în suprafață de 2.100 mp din fața Batalionului 110 Sprijin Logistic “Mareşal Constantin Prezan” și este deschis pentru public.
Anul 2018, an de profundă reverberație sufletească, este anul în care se desfășoară activități pentru aniversarea Centenarului Primului Război Mondial și anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri.
Din această perspectivă, garnizoana Brăila și-a propus să participe la întregirea panteonului eroilor naționali, amenajând Complexul comemorativ al eroilor brăileni, edificiu ce se întinde pe o suprafață de 2100 metri patrați. Complexul comemorativ cuprinde opere comemorative pentru eroii brăileni căzuți la datorie de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă (Războiul de independență, Războaiele balcanice, Primul și al doilea război mondial, Revoluția din 1989, teatrele de operații) pentru credinţă, libertate, dreptate, apărarea patriei şi întregirea neamului.
Prin operele ridicate, complexul constituie un lăcaș de educație morală și patriotică pentru tănăra generație, un loc în care profesorii de istorie pot preda altfel istoria, un loc în care fiecare locuitor al Brăilei, și nu numai, fără deosebire de rang, de confesiune sau origine etnică găsește o filă din istoria locală și națională.
Totodată, complexul se vrea a fi un loc de pelerinaj (cuprinde alei, spații verzi, băncuțe pentru odihnă și meditație), un loc în care se pot organiza ceremonii de omagiere a eroilor patriei.
Cazarma 307 aflată la începutul acestei căi triumfale a oraşului Brăila cu contribuţii majore în Războiul pentru Independenţă, dar şi în cel de Întregire, se justifică perfect în a deveni un loc de cinstire a eroilor brăileni dintre cele două războaie. În anul ce marchează deopotrivă Centenarul Marii Uniri, dar şi împlinirea a 650 de ani de existenţă documentară a Brăilei, credem cu tărie în gestul de omagiu şi recunoştinţă ce se aduce întregului neam românesc, dar şi acestui loc prin realizarea „Ansamblului Comemorativ în Cazarma 307 Brăila”.
Primii eroi ai ansamblului comemorativ sunt cei care s-au jertfit în timpul Războiului de Independenţă (1877 – 1878).
Între ei, maiorul Gheorghe ŞONŢU, cunoscut din manualele de istorie. Maiorul erou Gheorghe Şonţu s-a născut la 5 octombrie 1841 în oraşul Focşani. Anii de şcoală i-a petrecut în oraşul natal, iar la 18 ani a intrat la Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti.
După terminarea acestei şcoli, sublocotenentul Gheorghe Şonţu a fost repartizat în Regimentul 5 Infanterie, aflat cu subunităţile sale la Brăila şi Galaţi.
Gheorghe Şonţu avea să cadă la asaltul asupra redutei Griviţa din ziua de 30 august 1877, atac dat în onoarea Ţarului Alexandru al II-lea.
Căpitanul Nicolae Valter MĂRĂCINEANU-născut la data de 30 mai 1840 ,decedat la data de 30 august 1877. A fost un ofiţer român, căzut eroic la reduta Griviţa, în luptele din cadrul războiului de Independenţă al României purtat contra turcilor.
Locotenent Constantin DUMITRESCU, brăilean de obârşie, a intrat în oaste la 17 ani şi de atunci până a cădea eroic peste alţi 17, a făcut parte din Regimentul 3 Dorobanţi. Aici a urcat de la gradul de soldat până la cel de locotenent, după ce doi ani a frecventat şi Şcoala Divizionară. Locotenentul Constantin Dumitrescu avea să se stingă la 27 februarie 1878.
Sublocotenentul erou Vasile VERBICEANU în februarie 1875, este repartizat în Regimentul 9 Dorobanţi, Batalionul 1, Brăila, Compania 3, Balta în funcţia de Comandant al Plutonului 2. Vasile Verbiceanu a participat cu plutonul său la lucrări de geniu-forturi, pentru întărirea poziţiilor noastre la Plevna. În decembrie, regimentul său a început marşul spre Vidin. Aici sublocotenentul Vasile Verbiceanu avea să repete fapta atâtor eroi ai Războiului de Independenţă. Ziarul „Dorobanţul”, făcând o paralelă între el şi căpitanul Valter Mărăcineanu, scria: „Cel dintâi a căzut la Griviţa, deschizând drumul jertfelor, cel din urmă la Vidin, când se încheiaseră paginile acestui război”.
Din rândul celor care au dat suprema jertfă pentru întregirea neamului între 1916 – 1918, general de poliţie Alexandru POPOVICI (1862 – 1917) este unul dintre cei mai cunoscuţi. A fost încadrat Comisar la Poliţia Capitalei, iar în 1916 a fost transferat pe postul de comisar la Poliţia Portului Brăila, fiind avansat Şef al Poliţiei Portului.
După ocuparea Brăilei de către trupele germane (23 decembrie 1916), Alexandru Popovici a avut autorizaţia de a intra în Port zilnic pentru a verifica starea depozitelor şi a magaziilor. Cunoştea magaziile şi depozitele de muniţie, depozitele de aprovizionare, armamentul depozitat etc. Informaţiile erau trimise la Galaţi pe apă. Este prins, acuzat de spionaj şi executat prin împuşcare la 22 iulie 1917 în prezenţa soţiei şi a unui public adus de trupele germane.
Generalul Stan POETAŞ (1870 – 1919) comandant al Regimentului 40 Infanterie Călugăreni în 1916 când România a intrat în Războiul de Reîntregire, Generalul Stan Poetaş a condus ostaşii săi în luptele din Dobrogea, participând şi la luptele pentru apărarea Bucureştilor în decembrie 1916.
Generalul Stan Poetaş a comandat Brigada 17 Infanterie pe frontul de la Mărăşeşti în vara anului 1917. În 1918, Generalul Stan Poetaş a fost transferat cu brigada sa în zona Hotin-Soroca. Pe 8 ianuarie 1919, în timp ce inspecta trupele sale în zona satului Călăraşovca, a fost împuşcat în spate.
Locotenent Naum MIHAIL (1894 – 1916) s-a născut în oraşul Brăila la 5 mai 1894. Tânăr sublocotenent a plecat să lupte la Turtucaia, apoi la Parachioi şi apoi la Aabagi Mulciova. La 5 septembrie 1916 cade în fruntea plutonului său, răpus de un glonț. A fost înhumat la Cernavodă şi reînhumat la 13 iunie 1926 la Brăila.
Sublocotenentul Nicolae ŢIRIPA născut la Gropeni (1887) avea să moară încă de la primele confruntări cu inamicul în Dobrogea, la Husidoluc, la 7 octombrie 1916. Era tânăr sublocotenent în Regimentul 78 Infanterie şi în acelaşi timp învăţător în comuna Gropeni.
În rândul eroilor brăileni căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial se înscrie şi generalul de armată Gheorghe AVRAMESCU.
Absolvent al Şcolii Superioare şi de Infanterie în 1911 a fost promovat locotenent şi încadrat în Regimentul 38 Infanterie „Neagoe Basarab”, dislocat la Brăila.
În Primul Război Mondial Compania 9 din Regimentul 78 Infanterie a luptat inclusiv pe dealul Muratan, unde este rănit. S-a distins în multe alte bătălii (apărarea Bucureştiului, retragere în Moldova etc.)
A primit în 1917 Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară. A primit de asemenea pentru participarea din luptele de la Mărăşeşti „Coroana României” cu Panglică de Virtute Militară. În cel de-al Doilea Război Mondial a fost comandant al Corpului de Munte, Corpul 3 Armată, Corpul 6 Armată şi Comandantul Armatei a 4-a. Arestat de sovietici pe frontul din Slovacia, este ucis pe 3 martie 1945. Este înmormântat la Budapesta.
Maior Ioan P. TEODOSIU – a luptat în cadrul Regimentului de Grăniceri şi a căzut în luptele de la Dalnic – Odessa, la 2 octombrie 1941. A fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară
Sublocotenent Mircea LIPAN, originar din localitatea Bordei Verde, jud. Brăila, ofiţer de aviaţie, a pilotat un avion IAR 37, produs la Braşov. La 21 iunie 1941 a primit ordin să lovească aerodromul Ismail. După bombardarea aerodromului, avionul sublocotenentului Lipan a fost lovit de un aparat de vânătoare sovietic I-15.
Ştefan Eduard STĂNESCU a fost sublocotenent, Comandant de Pluton, căzând la 16 septembrie pe frontul de la Odessa în sectorul Dalnic. A fost decorat cu Ordinul „Coroana României cu spade” şi Panglică de Virtute Militară.
Realizatorul busturilor este artistul plastic Ovidiu Protopopescu, de la NE&RO INVEST. Busturile sunt realizate din bronz.
