Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac a declarat că Asocierea ”Dunărea de Jos” dintre Brăila și Galați s-a blocat din cauza faptului că reprezentanții vecinilor de la nord agrează doar varianta ca sediul să fie în municipiul Galați. Președintele Chiriac a afirmat că reprezentanții administrației brăilene au venit cu trei posibile variante, din care gălățenii să aleagă una.
Iulian Chiriac a spus în cadrul ultimei conferințe de presă din 2018 că el unul nu este dispus să accepte ca sediul să fie la Galați, nici măcar temporar.
“Am vorbit cu domnul primar Pucheanu și cu președintele CJ Galați, iar ei au rămas la ideea că sediul acestei asociații să fie la Galați, în timp ce noi am venit cu trei propuneri. Una este ca sediul să fie în cartierul Dimitrie Cantemir – deci nici la Braila, nici la Galati, ceea ce mi se pare o soluție foarte corectă. A doua variantă a fost să avem sediul la București, ca să nu fie nici în Braila, nici în Galați. A treia variantă pe care le-am spus-o a fost să fie sediul la Brăila, pentru că și noi avem spații pentru sediu, nu numai ei, la Galați. Să aleagă ei.
Mi se pare corect, sunt brăilean și îmi iubesc județul și iubesc și brăilenii. Cât o să fiu pe aceasta funcție o să negociez pe poziții egale, pentru brăileni. Nu vreau să devenim anexa județului Galați sau a municipiului Galați. Sub nicio formă! Strămoșii noștri au luptat ca acest județ să rămână în picioare, să ieasă de sub umbrela Galațiului. Și noi trebuie să facem la fel – și așa voi face”, a spus Iulian Chiriac.
Președintele CJ Brăila a spus că nu este de acord nici cu sediul alternativ, pentru că după primul proiect depus de această Asociație, adresa sediului nu mai poate fi schimbată. Chiriac consideră că această variantă, cu sediul alternativ, dar prima dată să fie la Galați, este o șmecherie a celor din județul vecin.
Chiriac nu a exclus varianta ca, aceste blocaje în negocierea pentru înființarea Asociației ”Dunărea de Jos”, să se datoreze demersului inițiat de Guvernul Tudose de a le lua gălățenilor 665 ha din mia de hectare primită de la Guvernul Năstase în 2003 și pe care gălățenii nu l-au folosit pentru destinația pentru care le-a fost acordate, ci au dat-o în circuitul agricol.